Concediul medical în 2026: baza, procentele și prima zi neplătită

Calculul concediului medical în 2026 nu pornește de la salariul net și nici, în toate cazurile, de la ultimul salariu brut. Indemnizația se stabilește folosind o bază de calcul formată din veniturile unei perioade anterioare, un procent care depinde de tipul și uneori de durata concediului, precum și numărul de zile indemnizabile. Acest ghid arată cum se calculează concediul medical în 2026: baza, procentele și zilele neplătite.

Anul 2026 are și reguli tranzitorii importante. Pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026-31 decembrie 2027, indemnizația se calculează, de regulă, prin diminuarea cu o zi. Din iunie 2026 există excepții suplimentare, iar de la 1 iulie 2026 se aplică o regulă de recalculare pentru episoadele de boală obișnuită care se prelungesc.

Stagiul minim de asigurare

Pentru mai multe categorii de concedii medicale, OUG nr. 158/2005, în forma consolidată, cere un stagiu minim de asigurare de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul. Există situații exceptate de la această condiție, astfel că verificarea trebuie făcută după codul indemnizației și cauza medicală.

Stagiul pentru concediul medical nu trebuie confundat cu stagiul contributiv folosit la pensie. Sunt drepturi diferite, cu perioade de referință și reguli distincte.

Cum se stabilește baza de calcul

Pentru salariați, baza de calcul este, în esență, media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni ale celor 12 luni care formează stagiul de asigurare. Veniturile sunt luate în considerare în limita a 12 salarii minime brute pe țară pentru fiecare lună.

Pentru calculul zilnic, veniturile eligibile din cele 6 luni se însumează și se împart la numărul total de zile lucrate sau asigurate aferente perioadei, potrivit normelor. Media zilnică rezultată se înmulțește cu procentul indemnizației și cu zilele indemnizabile din certificatul medical.

O formulă orientativă este:

Indemnizația brută = media zilnică a bazei × procentul legal × numărul de zile indemnizabile

Formula pare simplă, dar datele de intrare pot fi complicate când salariatul nu are venituri în toate cele 6 luni, a schimbat angajatorul, a avut perioade asimilate sau certificate succesive. Adeverințele de la angajatorii anteriori pot fi necesare pentru completarea bazei.

Procentele pentru boala obișnuită

Pentru incapacitatea temporară de muncă produsă de boli obișnuite sau accidente în afara muncii, procentul depinde de durata episodului de boală. Din august 2025, art. 17 din OUG nr. 158/2005 prevede:

  • 55% din baza de calcul pentru certificatele aferente unui episod de până la 7 zile;
  • 65% pentru un episod cu durata între 8 și 14 zile;
  • 75% pentru un episod care depășește 15 zile;
  • 75% pentru bolile cardiovasculare, în condițiile legii.

Durata relevantă este cea a episodului de boală, nu neapărat a unei singure foi. Certificatele inițiale și cele „în continuare” trebuie analizate împreună. Procentele altor tipuri de concediu, cum sunt maternitatea, riscul maternal, îngrijirea copilului bolnav sau urgențele medico-chirurgicale, se stabilesc după articolele speciale aplicabile și nu trebuie preluate din lista pentru boala obișnuită.

Prima zi neplătită în 2026

Prin OUG nr. 91/2025 a fost introdusă o măsură temporară pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027: indemnizația se determină prin diminuarea numărului de zile cu o zi. Măsura nu transformă ziua într-o absență nemotivată; certificatul justifică în continuare lipsa, dar ziua respectivă nu este indemnizată.

Legea nr. 64/2026 a clarificat că, pentru certificatele acordate fără întrerupere pentru același episod de boală, diminuarea se face o singură dată pentru întregul episod, indiferent de numărul certificatelor. Nu se scade câte o zi din fiecare certificat „în continuare”.

Începând cu 1 iunie 2026, reducerea cu o zi nu se aplică indemnizațiilor pentru maternitate, îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice și risc maternal, nici pacienților incluși în programele naționale de sănătate și nici situațiilor în care este necesară internarea. Excepția trebuie susținută de încadrarea medicală și de documentele corespunzătoare.

Cine suportă indemnizația

Pentru incapacitatea temporară de muncă obișnuită, angajatorul suportă indemnizația pentru primele zile prevăzute de lege, iar apoi plata este suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Regula temporară a zilei neindemnizate influențează și distribuirea zilelor suportate, potrivit formei aplicabile a OUG nr. 158/2005.

Pentru salariat, plata apare de regulă prin statul de salarii, chiar dacă sursa finală de finanțare diferă. Pentru angajator, delimitarea este importantă la solicitarea sumelor din fond și la înregistrarea contabilă.

Concediul medical: exemplu orientativ de calcul

Presupunem o medie zilnică a bazei de calcul de 250 lei și un episod de boală obișnuită de 10 zile calendaristice, dintre care 8 sunt zile lucrătoare potrivit programului salariatului. Episodul intră în tranșa de 8-14 zile, deci procentul este 65%.

Înaintea regulii temporare, calculul orientativ ar fi 250 × 65% × 8 = 1.300 lei brut. Dacă episodul este supus diminuării cu o zi, se indemnizează 7 zile, iar rezultatul este:

250 × 65% × 7 = 1.137,50 lei brut

Exemplul presupune că toate cele 8 zile sunt indemnizabile în lipsa reducerii și că nu există o excepție. Un calcul real folosește zilele din certificatul medical raportate la programul de lucru, baza stabilită din documente și codul indemnizației.

Ce se schimbă de la 1 iulie 2026

Pentru episoadele de boală obișnuită care continuă în luna următoare și ajung într-o tranșă procentuală superioară, regula aplicabilă de la 1 iulie 2026 cere recalcularea indemnizațiilor anterioare din același episod. Diferența se include în luna în care durata totală a episodului permite stabilirea procentului corect.

De exemplu, un episod început cu un certificat scurt poate fi calculat inițial cu 55%. Dacă certificatele în continuare duc durata totală la 10 zile, procentul episodului devine 65%, iar diferența pentru partea calculată anterior trebuie regularizată. Această regulă evită ca împărțirea administrativă a aceluiași episod între luni să producă un procent final prea mic.

De ce netul nu poate fi estimat numai din procent

Procentele de 55%, 65% și 75% determină indemnizația brută, nu suma finală încasată. Reținerile depind de tipul indemnizației și de regimul fiscal aplicabil codului medical. Statul de plată poate include în aceeași lună salariu pentru zilele lucrate, indemnizație medicală și alte venituri, fiecare cu baza sa.

De aceea, un calculator obișnuit de salariu net nu trebuie folosit direct pentru întreaga indemnizație fără adaptarea bazelor. El rămâne util pentru partea de salariu aferentă zilelor lucrate. Pentru concediul medical, verificarea corectă se face după certificatul medical, media zilnică comunicată și liniile distincte din fluturaș.

Certificatul trebuie transmis plătitorului până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat, în condițiile OUG nr. 158/2005. Întârzierile, certificatele completate greșit sau lipsa adeverințelor pot amâna calculul și plata.

Sus, la început