Dobânda simplă vs. dobânda compusă: diferențe, formule și exemple

Diferența dintre dobânda simplă și dobânda compusă nu este doar una de formulă. Ea arată dacă dobânda obținută rămâne în afara calculului următor sau este adăugată la capital și începe, la rândul ei, să producă dobândă. Pe perioade scurte, rezultatele pot fi apropiate. Pe perioade lungi, distanța dintre ele poate deveni mare.

Mai există o confuzie frecventă: dobânda fixă și dobânda simplă nu sunt termeni opuși dobânzii compuse. „Fixă” descrie faptul că rata nu se schimbă în perioada stabilită. „Simplă” sau „compusă” descrie baza la care se aplică rata. Un produs poate avea rată fixă și, în același timp, capitalizare periodică.

Pentru a compara cele două metode pe aceeași sumă, rată și perioadă, poți folosi calculatorul de dobândă simplă și compusă. Instrumentul folosește o rată anuală constantă și capitalizare anuală, astfel încât comparația să rămână ușor de urmărit.

Ce este dobânda simplă

La dobânda simplă, câștigul se calculează de fiecare dată numai la suma inițială. Dacă depui 10.000 lei la o rată de 6% pe an, dobânda anuală este 600 lei. După cinci ani, dobânda totală este 3.000 lei, iar suma finală este 13.000 lei.

Formula este:

Suma finală = P × (1 + r × t)

În formulă, P este capitalul inițial, r este rata anuală scrisă zecimal, iar t este timpul exprimat în ani. Pentru 6%, r este 0,06. Dacă perioada este de șase luni, t este 0,5.

Evoluția este liniară: în fiecare an se adaugă aceeași sumă. Metoda este utilă pentru a înțelege un calcul fără capitalizare, dar nu trebuie presupus automat că orice depozit, credit sau investiție folosește dobândă simplă. Contractul și frecvența plăților stabilesc mecanismul real.

Ce este dobânda compusă

La dobânda compusă, câștigul unei perioade se adaugă la capital. În perioada următoare, procentul se aplică la o bază mai mare. Pentru aceiași 10.000 lei și aceeași rată anuală de 6%, după primul an ai 10.600 lei. În al doilea an, cei 6% se aplică la 10.600 lei, nu numai la cei 10.000 lei inițiali.

Formula pentru capitalizare anuală este:

Suma finală = P × (1 + r)t

După cinci ani, rezultatul este aproximativ 13.382,26 lei. Diferența față de dobânda simplă este încă modestă: 382,26 lei. După 20 de ani, însă, suma compusă ajunge la aproximativ 32.071,35 lei, față de 22.000 lei în varianta simplă.

Calculatorul oficial Investor.gov al U.S. Securities and Exchange Commission tratează separat capitalul inițial, contribuțiile, perioada, rata estimată și frecvența capitalizării. Separarea este importantă: fiecare variabilă poate schimba rezultatul, iar o proiecție nu este o promisiune de randament.

Comparație pentru 10.000 lei la 6% pe an

Perioadă Dobândă simplă Dobândă compusă anual Diferență
1 an 10.600 lei 10.600 lei 0 lei
5 ani 13.000 lei 13.382,26 lei 382,26 lei
10 ani 16.000 lei 17.908,48 lei 1.908,48 lei
20 ani 22.000 lei 32.071,35 lei 10.071,35 lei

Exemplul presupune că rata rămâne 6% în toată perioada, că dobânda compusă este capitalizată o dată pe an și că nu există taxe, comisioane, retrageri sau depuneri suplimentare. Dacă una dintre aceste condiții se schimbă, se schimbă și rezultatul.

De ce contează frecvența capitalizării

Capitalizarea poate fi anuală, semestrială, trimestrială, lunară sau la alt interval stabilit de produs. La aceeași rată nominală, o capitalizare mai frecventă poate produce o sumă finală puțin mai mare, deoarece dobânda este adăugată mai devreme la bază.

Calculatorul site-ului folosește capitalizare anuală. Dacă o ofertă bancară menționează capitalizare lunară sau plata dobânzii la scadență, rezultatul trebuie calculat după condițiile acelei oferte. Nu este corect să compari două procente fără să verifici și perioada, frecvența capitalizării, comisioanele și posibilitatea de retragere.

Procentul trebuie aplicat la baza corectă

Diferența dintre cele două metode este, în fond, o diferență de bază de calcul. La dobânda simplă, baza rămâne capitalul inițial. La dobânda compusă, baza crește după fiecare capitalizare. Aceeași disciplină este necesară și în alte calcule procentuale. De exemplu, când calculezi TVA, procentul se aplică la prețul fără taxă, nu direct la orice sumă disponibilă.

Înainte să compari rezultate, notează explicit capitalul, procentul, unitatea de timp și baza la care se aplică procentul. O eroare de definiție poate produce o diferență mai mare decât rotunjirea sau numărul de zecimale.

Când este utilă fiecare metodă

Dobânda simplă este utilă pentru explicații, estimări fără reinvestirea câștigului și contracte care prevăd în mod expres calculul la principal. Dobânda compusă este relevantă când dobânda sau randamentul rămâne investit și se adaugă periodic la capital. Nu toate produsele financiare au însă un randament fix, iar valoarea lor poate și să scadă.

De aceea, calculatorul răspunde unei întrebări matematice: ce se întâmplă cu o sumă dacă rata introdusă rămâne constantă? Nu evaluează riscul emitentului, garanția capitalului, lichiditatea, fiscalitatea sau inflația. Pentru a vedea cum se mărește diferența în timp, continuă cu analiza despre creșterea economiilor pe 5, 10, 20 și 30 de ani. Pentru suma care își păstrează efectiv puterea de cumpărare, consultă și ghidul despre dobânda netă și randamentul real.

Pe scurt: dobânda simplă adaugă aceeași valoare în fiecare perioadă, iar dobânda compusă adaugă dobândă la o bază care crește. Timpul face diferența vizibilă, dar rezultatul rămâne o estimare construită din ipotezele introduse.

Sus, la început